Calculi renali Imprimare Email
Calculii renali (litiaza renala, pietre la rinichi) sunt mici depozite de minerale si saruri pe suprafata interioara a rinichilor. In mod normal substantele din care sunt facuti calculi renali sunt dizolvate in urina. Cand urina este concentrata, mineralele se pot cristaliza, lipi si solidifica. Rezultatul este aparitia pietrelor la rinichi. Cele mai multe pietre contin calciu. Durerea provocata de eliminarea pietrelor din rinichi este chinuitoare. Durerea incepe in spate chiar sun coaste si radiaza inspre partea de jos a abdomenului. Cu toate ca durerile sunt foarte mari, pietrele la rinichi nu produc daune permanente. Interventia medicala (in afara de medicamente) nu este de obicei necesara. Este important de stiut ce fel de piatra este si care sunt cauzele aparitiei ei. Unele dintre cauzele producerii pot fi tratate pentru a preveni aparitia ulterioara a calculilor.


SIMPTOME


Pana cand piatra nu se muta din rinichi in ureter, este posibil sa nici nu stiti de existenta ei. In acest moment pot sa apara urmatoarele simptome:
     - durere in spate si in fata sub coaste
     - fuctuatii de intensitate a durerii, cu perioade de durere intre 20 si 60 de minute
     - urina cu sange sau urat mirositoare
     - dureri la urinare
     - greata si varsaturi
     - nevoia persistenta de a urina
     - febra si frisoane daca este prezenta si o infectie.
Calculii renali care nu determina aceste simptome pot aparea pe radiografii, radiografii facute pentru alte boli.


CAUZE


Rinichii sunt doua organe de marimea unui pumn care au forma unui bob de fasole. Ele sunt situate in partea din spate a abdomenului de o parte si de alta a coloanei vertebrale. Urina produsa este transportata prin uretere pana la vezica urinara, unde este pastrata pana cand este eliminata din corp. Pietrele se formeaza cand echilibrul intre fluide si minerale este perturbat. Cand acest lucru se intampla, urina contine substante cristalizante (calciu si acid uric) in cantitati mari si fluidele existente nu pot sa le dizolve. In acelasi timp, din urina pot sa lipseasca anumite substante care impiedica cristalele sa se lipeasca intre ele si sa formeze pietre. In cazul in care urina este foarte acida sau foarte alcalina exista riscul aparitiei calculilor renali. Modul in care corpul absoarbe si elimina calciul si alte substante creaza conditiile pentru aparitia pietrelor la rinichi. Uneori cauza poate fi o tulburare metabolica mostenita. Guta si boala colonului iritabil sunt responsabile pentru anumite tipuri de calculi renali. La fel si unele medicamente, incluzand furosemidele, anumite medicamente folosite in tratarea stopului cardiac, a hipertensiunii arteriale sau medicamente folosite in tratarea SIDA. Cu toate aceste este greu de definit o singura cauza. De cele mai multe ori boala este cauzata de o serie de factori aflati in combinatie. Cele mai multe tipuri de calculi renali contin mami multe tipuri de cristale.

     Pietrele de calciu. Aproximativ patru din cinci pietre la rinichi sunt pietre de calciu, de obicei sub forma de oxalat de calciu. Oxalatul de calciu se gasestein unele fructe si legume, dar ficatul producea cea mai mare cantitate din necesarul organismului. Factori de dieta, supradozele de vitamina D, operatiile de bypass intestinal pot mari cantitatea de oxalat de calciu in urina.
     Pietrele din struvit. Gasite de cele mai multe ori la femei, acest tip de pietre sunt aproape intotdeauna rezultatul unor infectii urinare. Ele pot fi atat de mari incat pot umple spatiul destinat colectarii de urina din rinichi.
     Pietrele din acid uric. Aceste pietre sunt formate din acid uric, un produs secundar al metabolismului proteic. Persoanele care mananca alimente bogate in proteine sunt mai expuse riscului de a dezvolta acest tip de pietre. Guta duce de asemenea la calculi renali.
     Pietre din cistina. Reprezinta doar un procent mic de pietre la rinichi. Se formeaza la oamenii cu o tulburare ereditara care determina rinichii sa excrete anumiti aminoacizi.

Factori de risc.
     Lipsa de fluide. Daca nu beti suficient de multe fluide, in special apa, urina dvs va fi mai concentrata in substante care pot provoca pietre la rinichi
     Antecedentele personale sau de familie. Daca unul din membri familiei are pietre la rinichi sunteti si dvs predispus la asa ceva. De asemenea daca ati avut pietre la rinichi este probabil ca acestea sa reapara
     Varsta si sexul. Majoritatea persoanelor care fac pietre la rinichi au intre 20 si 70 de ani. Barbatii sunt mai predispusi riscului.
     Dieta. O dieta cu cantitati mari de proteine si sodiu poate creste riscul de a dezvolta anumite tipuri de pietre la rinichi.
     Lipsa activitatii fizice. Daca sunteti tinut la pat sau sunteti sedentar, sunteti mai predispus la boala deoarece lipsa activitatii fizice face ca oasele sa elibereze mai mult calciu.
     Obezitatea. Relatia dintre obezitate si calculii renali este mai puternica in cazul femeilor.
     Hipertensiunea arteriala. Hipertensiunea arteriala dubleaza riscul formarii de pietre la rinichi
     Bypass-ul gastric, boala colonului iritabil si diareea. Schimbarile in procesul digestiv afecteaza absorbtia de calciu.


DIAGNOSTIC


Multe pietre la rinichi trec neobservate pana cand provoaca simptome acute. Daca medicul suspecteaza ca aveti pietre la rinichi, va face o analiza de sange pentru a vedea daca exista un exces de calciu sau de acid uric sau va face o colecta de 24 de ore a urinei pentru a vedea daca se excreta prea multe minerale care conduc la formarea pietrelor sau prea putine substante inhibitoare. Medicul poate sa va recomande unul sau mai multe teste:
     Tomografia computerizata. Acest test a devenit testul standard pentru evaluarea pietrelor la rinichi. Se face rapid, poate identifica pietrele indiferente de compozitia lor si nu necesita substante de contrast.
     Radiografii abdominale. Se pot vizualizamajoritatea tipurilor de pietre si se poate compara evolutia lor in timp
     Ultrasunete (Ecografia). In loc de radiografii, aceasta tehnica foloseste unde radio de inalta frecventa pentru a obtine imagini pe calculator ale organelor interne. Este o procedura sigura si neinvaziva dar poate sa nu depisteze pietrele mici daca acestea sunt localizate in uretere sau in vezica urinara.
     Pielograma intravenoasa. Foloseste o substanta de contrast injectata intr-o vena a bratului si pe baza unor radiografii ulterioare se poate determina locatia pietrei in sistemul urinar si gradul de blocaj cauzat de piatra.

Daca sunteti pe cale sa eliminati o piatra, medicul va poate cere sa urinati printr-o sita pentru a recupera piatra in vederea analizarii ei.


TRATAMENT


Tratamentul variaza in functie de tipul de piatra si de cauza formarii ei. Este posibil sa eliminati o piatra doar band mai multe lichide si ramanand activ fizic. Pietrele care nu pot fi tratate prin aceste masuri vor fi eliminate cu ajutor medical.
     Litotritie. Este o procedura frecvent folosita pentru tratarea pietrelor la rinichi. Se folosesc unde de soc pentru a sparge piatra in bucati care vor fi eliminate apoi prin urina. In unele cazuri este posibil sa fie nevoie sa fiti cufundati intr-o cada cu apa, in aletele sa stati pe o perna moale. Procedura necesita sedare sau o usoara anestezie. Pentru a va proteja de zgomotul produs, veti purta casti de protectie. Medicul va folosi radiografii sau ultrasunete in timpul procedurii pentru a vedea pozitia pietrei si a monitoriza starea ei. Complicatiile care pot sa apara in cazul procedurii sunt: sange in urina, vanatai pe spate sau abdomen, sangerare in jurul rinichilor si a altor organe adiacente si disconfort la eliminarea pietrelor. Dupa tratament pot sa treaca luni pana la eliminarea tuturor fragmentelor.
     Proceduri chirurgicale. Cand litotritia nu ajuta sau piatra este prea mare, chirurgul poate elimina piatra facand o mica incizie in spate.
     Ureteroscopia. Aceasta procedura este folosita pentru a elimina o piatra din uretere.
     Interventia chirurgicala asupra glandelor paratiroide. Unele pietre sunt cauzate de glandele paratiroide hiperactive. Glandele paratiroide sunt situate in 4 colturi ale glandei tiroide chiar sub marul lui Adam.  Cand aceste glande produc prea multi hormoni, nivelul de calciu din organism poate creste. Cel mai adesea, acest lucru se intampla din cauza unei tumori benigne situata pe una din cele patru glande paratiroide.
Comments
Comentariu nou Cautare
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Web:
Titlu:
UBB:
[b] [i] [u] [url] [quote] [code] [img] 
 
 
:angry::0:confused::cheer:B):evil::silly::dry::lol::kiss::D:pinch:
:(:shock::X:side::):P:unsure::woohoo::huh::whistle:;):s
:!::?::idea::arrow:
 

3.25 Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 
 

Cautare