Anemia Imprimare Email
Anemia nu este o boala in sine, ci, mai degraba, semnul unei afectiuni mai severe.


DESCRIERE


Anemia este determinata de scaderea numarului de globule rosii din sange (hematii sau eritrocite) sub valorile normale sau de modificarea lor ca forma, marime si incarcare cu hemoglobina (scaderea concentratiei de hemoglobina).


SEMNE SI SIMPTOME


Printre semnele generale ale anemiei se numara: oboseala, letargie, greutate in respiratie, slabirea vederii, insomnii, paloare, astenie, palpitatii, anorexie, modificari la nivelul limbii, ameteli, cefalee si, uneori, umflaturi la nivelul membrelor inferioare.


CAUZE


Cauzele aparitiei anemiei sunt numeroase:
     - deficitul de fier (care contribuie la sinteza hemoglobinei din globulele rosii);
     - hemoragii acute sau cronice (din traumatisme, rani, sangerari repetate din nas, tub digestiv, sangerari genitale etc.);
     - deficitul de vitamina B12 (anemii megaloblastice frecvente la varstnici, vegetarieni, pacienti operati de stomac, cei cu afectiuni neoplasmice ale tubului digestiv, cu parazitoze) si acid folic;
     - folosirea aspirinei in bolile inflamatorii sau infectioase;
     - boli parazitare (tenie, botriocefal etc.) sau tumorale, leucemie;
     - intoxicatii ale maduvei osoase (locul unde se produc globulele rosii) cu diferite substante chimice (medicamente, nitrati, plumb, mercur, etc.).

La femei, incidenta anemiei este mai crescuta decat in cazul barbatilor, din cauza pierderii lunare de sange prin menstruatie.


Anemia feripriva (datorata lipsei de fier)

Anemia feripriva (datorata lipsei de fier din organism) este comuna la adulti, fiind cauzata de pierderea de sange prin menstruatie sau prin sangerari latente. La copii, anemia feripriva se datoreaza insuficientei aportului alimentar de fier. Anemia este cauzata frecvent de sangerarea gastrointestinala datorata luarii unor medicamente.

Deficienţa de fier este cea mai răspândită deficienţă din întreaga lume. Ea influenţează vieţile a milioane de femei şi copii şi contribuie la o dezvoltare cognitivă scăzută, mortalitate infantilă şi capacitate de muncă redusă. Însă, cu măsuri de sănătate publică corespunzătoare, această formă de lipsă a micro-nutrienţilor poate fi ţinută sub control.
Cu toate că acest tip de deficienţă poate fi stopată prin tratament, stricăciunile mentale şi psihomotorii nu sunt în totalitate înţelese. Cu toate că anemia nutriţională a scăzut în ţările dezvoltate, înca mai sunt afectate între 500 şi 600 milioane de oameni (o şesime din populaţia lumii). Chiar şi în Statele Unite deficienţa de fier este cea mai dominantă malnutriţie. Acest tip de anemie este cea mai prezentă la copiii mici între 6 şi 24 de luni şi la femeile apte de reproducere, nelipsind însă şi la adolescenţi, adulţi şi bătrâni.
Deficienţa de fier se dezvoltă încet şi nu este vizibilă decât după ce anemia e majoră şi există consecinţe. Principalele cauze sunt consumul insuficient de mâncăruri ce conţin fier, absorţia slabă a acestuia în organism şi pierderea de sânge. Sărăcia, abuzurile şi traiul într-o casă cu condiţii de comfort proaste plasează copii în aria maximă de risc pentru anemie.
Când se diagnostică boala, este verificat nivelul fierului după ce rezultatele de laborator sunt gata. Dacă este mic se verifică şi nivelul de feritină, o proteină ce fixează fierul. Dacă nivelul de feritină este scăzut, este confirmat diagnosticul de anemie.


Anemia datorată deficienţei acidului folic

Acidul folic este un membru al grupului de vitamine B. Lipsa lui duce la o anemie caracterizată de un număr mic de globule roşii foarte mari în dimensiuni. Deficienţa se produce dacă alimentaţia este săracă în acid folic sau dacă intestinele nu o pot absorbi. Asocierea unei alimentaţii necorespunzatoare cu alcoolismul este cauza cea mai comună a deficientei acidului folic. Abuzul de alcool nu numai că contribuie la malnutriţie ci şi produce unele schimbări chimice care duc la scăderea nivelului de acid. Deficientele pot fi datorate şi unei cereri ridicate de acid folic ca în cazul cancerului, sarcinii, hipertiroidismului, anemiei hemolitice sau de unele medicamente ce facilitează absorbţia.
Acidul folic este indispensabil în metabolismul aminoacizilor şi în formarea de globule roşii sănătoase. Acesta este o substanţă solubilă în apă şi de aceea nu poate fi stocată în mari cantităţi în corp. De aceea trebuie realimentat printr-o alimentaţie sănătoasă. Organele animale ca şi ficatul şi rinichii conţin cea mai mare cantitate de acid folic. Alte mâncăruri bogate în acest acid: legume verzi (spanac, asparagus, broccoli), suc de portocale, banane, fasole şi mazare. La fel ca şi cu fierul, cantitatea de acid folic absorbită depinde de sursa lui. Doar între 25% şi 50% din acidul folic consumat este absorbit. Motivele pentru absorbţia redusă a acestuia pot fi: prăjirea excesivă a alimentelor, lăsarea legumelor crude la temperatura camerei timp de mai multe zile şi consumul de antiacizi.


DIAGNOSTIC


Deoarece anemia este o problema hematologică se impune testarea elementară a sângelui. Acest test poate furniza multe dintre informaţiile necesare: determinarea procentajului de celule albe (importante în lupta împotriva infecţiilor), a hematocritelor (câtul împărţirii volumului de globule roşii la volumul total de sânge). Testul constă în observarea la microscop a unei probe de sânge pentru a localiza anormalităţi în structura celulei. Pentru că boala sa fie diagnosticată drept anemie, numărul globulelor roşii trebuie să fie sub 4,8 milioane/microlitru la bărbaţi şi 4,5 milioane/microlitru la femei (faţă de cantităţile normale de 5,4 miloane/microlitru la bărbaţi şi 4,8 milioane/microlitru la femei).


TRATAMENT


Medicul specialist va stabili tratamentul anemiei in functie de cauzele care au determinat apritia acesteia. Astfel, se impune dupa caz:
     - oprirea sangerarilor;
     - evitarea alimentelor bogate in proteine;
     - un tratament cu fier sau vitamina B12 si acid folic;
     - combaterea infectiilor si a parazitilor;
     - evitarea intoxicatiilor.

In cazurile cronice, se suplimenteaza lipsa de fier prin preparate injectabile sau orale, ca si in cazul anemiilor prin lipsa de vitamina B12 sau de acid folic.

Există o varietate de măsuri pentru a preveni şi combate anemia datorată deficienţei de fier. Acestea includ îmbunătăţirea alimentaţiei, consumul de mâncăruri bogate în fier, suplimente de vitamine ş.a.m.d.
Numeroase studii au arătat că frecvenţa suplimentelor de fier poate fi redusă de la zilnic la săptămânal fără a compromite eficienţa tratamentului. Totuşi la copii mici şi la femeile gravide se păstrează recomandarea de a lua suplimente zilnic.
Carnea este o sursă bună de fier cu absorbţie rapidă

Mâncăruri bogate în fier care sunt rapid absorbite în organism includ carnea (în special ficatul), peştele, carnea de pasăre, ouăle, moluştele, fasolea şi mazărea, fructele uscate, făina de soia ş.a.m.d. Aceste mâncăruri, împreună cu cele bogate în vitamina C, susţin absorbţia de fier în organism. Totodată există mâncăruri care reduc abilitatea corpului de a absorbi fier prin blocarea intrării lui în sistemul digestiv: pâinea graham, calciul, ceaiul, zincul în cantităţi excesive ş.a.m.d. Bărbaţii au nevoie de aproximativ un gram de fier în fiecare zi. Femeile care alăptează sau sunt însărcinate şi copii în creştere le trebuie aproximativ 1,5 până la 2 grame zilnic. Cu toate acestea doar 10% din fierul pe care îl mâncăm este absorbit în organism aşa că, un bărbat normal ar trebui să consume 10 grame de fier pe zi


RECOMANDARI


Renuntarea la fumat deoarece fumatul "neutralizeaza" vitaminele.

Anemia este o afectiune mult mai usor de prevenit decat de tratat.
Astfel, pentru a preveni anemia este necesara consumarea de alimente bogate in fier, precum si efectuarea unor teste anuale de rutina (hemograma, viteza de sedimentare a hematiilor, glicemie, probe renale si hepatice), a unei radioscopii pulmonare, a examenului ginecologic la femei si, la cel putin cinci ani, a unei colonoscopii.

In plus, este importanta prezenta substantelor care intensifica absorbtia de fier.
In ceea ce priveste alimentatia, se recomanda: carne de vita, peste, carne de pasare, maruntaie (ficat de vita, rinichi, inima etc.), galbenus de ou, legume (sfecla rosie, varza, fasole verde, rosii, spanac, salata, sparanghel, patrunjel etc.), fructe (caise, piersici, ananas, curmale, capsuni, coacaze negre, afine), nuci, alune, paine neagra.

Alimente nerecomandate: iaurt, citrice, lamaie, rosii, bauturi alcoolice, soia, ulei de susan, otet, ceai negru, cafea, bauturi fierbinti, ardei iute in exces, sare in exces, alimente fermentate, alimente fripte sau prajite. Este esential ca mesele sa se ia la ore regulate, sa fie consistente si urmate de odihna.

Anemita poate fi prevenita daca optati pentru o alimentatie echilibrata, daca limitati consumul de alcool si urmati recomandarile medicului in ceea ce priveste administrarea de suplimente alimentare.
Comments
Comentariu nou Cautare
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Web:
Titlu:
UBB:
[b] [i] [u] [url] [quote] [code] [img] 
 
 
:angry::0:confused::cheer:B):evil::silly::dry::lol::kiss::D:pinch:
:(:shock::X:side::):P:unsure::woohoo::huh::whistle:;):s
:!::?::idea::arrow:
 

3.25 Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 
 

Cautare