Sistemul muscular Imprimare Email

Corpul uman are aproximativ 700 de muschi, care reprezinta 40% din masa corpului. Muschii denumiti aparenti sunt vizibili sub piele, in special la culturisti. Acestia formeaza un strat superficial sub care se gasesc straturi musculare intermediare. Sub acestea din urma, muschii profunzi se afla in contact direct cu oasele scheletului.

Sistem muscularDupa functie, localizare sau natura fibrelor se disting trei tipuri de muschi: netezi, striati si cardiac. Examenul detaliat al particularitatilor muschilor permite sa se inteleaga rolul lor in functionarea corpului uman.

 


Muschii striati sunt cei mai numerosi: peste 600. Termenul striat provine din aspectul zebrat, la microscop, al fasciculelor de fibre musculare. Acesti muschi sunt denumiti scheletici, pentru ca sunt legati direct de oase prin tendoane – o structura de asemenea fibroasa, rezista la intinderi – care pun in actiune articulatiile. Capacitatea lor de a alterna cu rapiditate contractia si relaxarea le permite realizarea de miscari multiple.
Acest tip muscular este denumit si voluntar, aflandu-se sub controlul constient al creierului.
Fiecare fibra musculara este conectata la creier prin intermediul unui nerv, iar comenzile acestuia sunt transmise prin influxuri nervoase. Impulsul nervos transmis la fibrele musculare antreneaza o cascada de reactii chimice care produce contractia muschiului.
Cu toate ca sunt rapizi si vigurosi, muschii striati au nevoie de repaus dupa orice activitate, pentru a se decontracta.
Ei sunt mentinuti constant la un nivel minimal de contractie, denumit tonusul muscular. Aceasta stare le permite sa reactioneze foarte rapid la ordinele date de sistemul nervos.
Toti acesti muschi consuma energie in timpul contractiilor. O parte din aceasta energie este transformata si se va disipa in cursul contractiilor musculare. Este incalzirea musculara.


Majoritatea muschilor netezi sunt localizati in peretii organelor cavitare ca stomacul, vezica urinara sau vasele sanguine. Spre deosebire de muschii scheletici, fibrele lor nu sunt striate. Acesti muschi sunt in mare parte controlati de creier, in mod constient, ei sunt numisi involuntari. Contractiile lor lente si regulate, nu necesita nici un repaus, spre deosebire de muschi scheletici. intrerupte de relaxari, contractiile exercita presiuni asupra organului si asigura astfel progresia substantelor pe care acesta le contine. Alti muschi netezi controleaza diametrul pupilei, miscarea diafragmei...
Muschiul cardiac alcatuieste peretii inimii. Numit si miocard are nevoie de o alimentare sanguina importanta care este asigurata de arterele coronare. Acest muschi este compus din fibre striate deosebite, strans legate intre ele, ale caror contractii ritmeaza bataile inimii. Miocardul apartine categoriei muschilor involuntari si poate, de astfel, sa se contracte in afara oricarei stimulari nervoase.


Travaliul muscular

MuschiPaleta miscarilor corpului nostru este larga, fie ca e vorba de gesturi de o mare agilitate, cum ar fi miscarea degetelor unui pianist, sau de actiuni de forta, cum ar fi cele ale unui heterofil.
Aceste contractii pot fi voluntare sau involuntare. in primul caz ele afecteaza muschii striati precum cei implicati in miscare. in cel de-al doilea, privesc muschii netezi, care tapeteaza organele cavitare, precum intestinul.


Muschii implicati in miscarile voluntare au un punct comun: aproape toti se termina prin tendoane, constituite din structuri fibroase foarte rezistente fixate pe schelet. Muschiul se contracta sau se relaxeaza, osul jucand rolul unei parghii. Atunci cand un culturist vrea sa-si puna in valoare musculatura umflandu-si bicepsii, efectueaza o miscare asemanatoare unei tractiuni. Bicepsul situat in fata interna a bratului se contracta, se scurteaza umflandu-se, apoi isi reia forma initiala.
Majoritatea muschilor de extensie, de presiune sau de compresiune pe care le efectueaza corpul nostru se realizeaza datorita organizarii in cupluri a sistemului muscular. Majoritatea muschilor lucreaza in perechi sau grupe, fiecare muschi avand un partener opus.
Astfel bicepsul atletului nu ar putea starni admiratia multimilor fara ajutorul tricepsului, situat pe fata posterioara a bratului.


Anumiti muschi functioneaza in grupe de perechi opuse, efectueaza tractiuni in diagonala sau in unghi ascutit, ceea ce permite executarea miscarilor de rotatie. Limba reprezinta o perfecta ilustrare in acest sens. Numarul de pozitii pe care le poate adopta ne permite sa mancam si sa articulam o mare varietate de foneme si de cuvinte. Aceasta capacitate se datoreaza celor sase muschi ai sai care functioneaza concordant. Doi muschi superiori si doi muschi inferiori pot ridica sau cobori marginile limbii si o pot face sa ia forma de U sau de U inversat.


Muschii feteiMiscarile faciale, in schimb, nu sunt determinate de aceleasi procese musculare. Cei 50 de muschi ai fetei sunt partial independenti de os. Unii sunt fixati sub piele sau pe alti muschi. Comisurile gurii dispun de un muschi modiolus, pa care sunt inserati alti opt muschi ce parcurg buzele si urca pana la ochi.


Fiecare muschi al corpului este constituit dintr-o tesatura de fascicule de fibre a caror dimensiuni depind de cea a muschiului insusi. Fibrele muschilor coapsei ajung la 10cm. Aceste fibre sunt impartite in microfibrile. Doua proteine intra in compozitia fibrilelor, miozina si actina.
Se disting fibre rosii cu contractie lenta, mai consumatoare de oxigen, ca sursa de energie au grasimile si glucoza din sange. Sunt foarte rezistente la oboseala.
Fibrele albe cu contractie rapida, are diametru mai mare ca cele precedente. Sunt destul de rezistente la oboseala dar nu sunt atat de puternice ca cele rosii. Muschii corpului sunt alcatuiti din combinatia a acestor fibre.
O serie de semnale dureroase ne avertizeaza de oboseala excesiva a muschilor. Crampele, de exemplu, sunt puternice contractii involuntare ale unuia sau a mai multor muschi, care survin brusc, dar nu dureaza niciodata mult timp.


Ele sunt provocate de o oboseala musculara consecutiva unui efort fizic fara antrenament suficient, de mentinere prelungita a unei pozitii sau de o sudoratie foarte puternica.
Contracturile sunt contractii dureroase mai indelungate: muschii capata duritatea lemnului. Ele sunt datorate unei stimulari nervoase reflexe a muschilor situati intr-o regiune a corpului supusa unei agresiuni sau unui traumatism.

Comments
Comentariu nou Cautare
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Web:
Titlu:
UBB:
[b] [i] [u] [url] [quote] [code] [img] 
 
 
:angry::0:confused::cheer:B):evil::silly::dry::lol::kiss::D:pinch:
:(:shock::X:side::):P:unsure::woohoo::huh::whistle:;):s
:!::?::idea::arrow:
 

3.25 Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 
 

Cautare