Boala Meniere Imprimare Email
Boala Meniere este o afectiune vestibulara ce produce un set de simptome recurente ca urmare a acumularii unor mari cantitati a unui fluid denumit endolimfa la nivelul urechii interne. Afectiunea urechii interne care se manifesta printr-un ansamblu de tulburari cuprinzand vertij, scaderea auzului si zbarnaituri in urechi.
Boala Meniere afecteaza urechea interna, responsabila de auz si de echilibru. In general, ea nu afecteaza decat o ureche, dar poate fi si bilaterala.


SIMPTOME


Cu 30 de minute pana la o ora inaintea crizei, semne vestitoare, ca o senzatie de ureche plina, permit subiectului sa opreasca orice activitate care poate deveni periculoasa pe timpul crizei. Acesta are impresia ca se invarteste sau ca totul se invarteste in jurul lui: el trebuie sa se aseze la orizontala. Acestui vertij i se asociaza transpiratii, o stare de rau, greturi si varsaturi, dureri de cap si o senzatie de bazaituri in ureche.
Acuitatea auditiva scade, mai ales cea pentru frecventele grave. Criza dureaza mai multe ore si epuizeaza subiectul bolnav. Frecventa acestor crize este imprevizibila. Dupa 10-15 ani, crizele de vertij se estompeaza, dar functia auditiva este atunci foarte alterata.

Tinitusul, care reprezinta senzatia de zgomote la nivelul urechii fara un stimul sonor in prealabil, apare pe masura ce boala evolueaza. In timpul atacului de vertij, tinitusul si surditatea pot fi absente la inceput, dar odata cu trecerea timpului ele apar invariabil in cursul atacurilor. Formele usoare de boala evolueaza cu cefalee moderata, dificultate in concentrare si usoara senzatie de instabilitate. Pacientul este de multe ori anxios sau deprimat.


CAUZE


Cauza precisa a bolii lui Meniere nu este cunoscuta.
Endolimfa este un lichid continut in structurile urechii interne (cohlea si canalele semicirculare) si scalda celulele sensibile ale analizatorului auditiv si vestibular. In situatii normale, volumul endolimfei si concentratia de electroliti (magneziu, sodiu, clor si altele) sunt mentinute stabile.
Hidroptizia endolimfatica este o afectiune a partii auditive si/sau vestibulare a urechii interioare, cauzata de cresterea volumului de endolimfa si de o schimbare a concentratiei de electroliti continuti in aceasta.


DIAGNOSTIC


Mai intai de toate, pacientul trebuie sa consulte un medic specialist care poate sa isi dea seama de existenta bolii pe baza simptomelor specifice si a rezultatelor testelor de diagnosticare. Pentru a redefini diagnosticul trebuie consultati si alti medici specialisti – un neurolog, un audiolog, un specialist in alergii etc.


TRATAMENT


In timpul atacurilor de vertij este recomandat repausul la pat.
In cazul pacientilor anxiosi se pot administra sedative usoare.
Cum boala este de regula unilaterala, odata ce surditatea se instaleaza dispar si senzatiile de vertij. Surditatea apare tarziu in evolutia bolii. In cazul in care atacurile de vertij sunt foarte suparatoare si apar cu insistenta, se poate opta pentru distrugerea chirurgicala a labirintului afectat sau se poate sectiona portiunea vestibulara a nervului vestibulocohlear.
Comments
Comentariu nou Cautare
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Web:
Titlu:
UBB:
[b] [i] [u] [url] [quote] [code] [img] 
 
 
:angry::0:confused::cheer:B):evil::silly::dry::lol::kiss::D:pinch:
:(:shock::X:side::):P:unsure::woohoo::huh::whistle:;):s
:!::?::idea::arrow:
 

3.25 Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 
 

Cautare