Online

Avem 152 vizitatori online
Atac cerebral Imprimare Email
Atacul cerebral (accident vascular) apare atunci cand alimentarea cu sange a anumitor parti ale creierului este intrerupta, ceea ce duce la moartea celulelor. Cand fluxul de sange este afectat, oxigenul si glucoza nu mai pot fi livrate catre creier.


DESCRIERE


Fluxul sanguin poate fi intrerupt de o varietate de mecanisme.

Blocarea unei artere.

Ingustarea arterelor mici din creier poate provoca un accident vascular cerebral lacunar. Blocarea unei singure arteriole afecteaza o zona mica din creier.

Intarirea arterelor (ateroscleroza). In cazul in care cele 4 mari artere care alimenteaza creierul cu sange se ingusteaza, din peretii lor se pot desprinde particule care pot colmata vasele de sange care alimenteaza o parte a creierului. Spre deosebire de accidentul vascular lacunar, parti mai mari ale creierului pot fi afectate.

Embolia. In situatia in care in inima se formeaza cheaguri de sange, exista posibilitatea ca acestea sa se desprinda si sa ajunga in arterele cerebrale pe care sa le colmateze.

Ruptura unei artere (hemoragie)

Hemoragia cerebrala. Cel mai frecvent motiv al hemoragiilor cerebrale este hipertensiunea arteriala necontrolata Alte motive sunt anevrismele cerebrale sau spargerea anumitor vase de sange fragile.


SEMNE SI SIMPTOME


Amorteala brusca sau slabiciune a fetei bratului sau piciorului, in special pe o parte a corpului. Pierderea capacitatii de miscare poate fi totala sau partiala. De asemenea o senzatie de furnicatura poate fi asociata zonei afectate.
Confuzie brusca sau probleme de vorbire si de intelegere. Uneori slabirea muschilor fetei poate cauza scurgerea salivei din gura.
Probleme de vedere la unul sau ambii ochi.
Probleme cu deplasarea, ameteala, pierderea echilibrului sau a coordonarii.
Dureri bruste si severe de cap fara o cauza cunoscuta.


FACTORI DE RISC


Hipertensiunea arteriala, colesterolul mare, fumatul, diabetul zaharat, inaintarea in varsta


DIAGNOSTIC


Un accident vascular cerebral este o urgenta medicala. Oricine este suspectat de a fi suferit un atac cerebral trebuie transportat de urgenta la o unitate medicala pentru evaluare si tratament. Initial medicul face un istoric medical al pacientului dupa care face un examen fizic. Cunoasterea pacientului anterior atacului poate imbunatati precizia evaluarii. Este bine ca un medic neurolog sa ajute la stabilirea diagnosticului si la managementul accidentului. Faptul ca o persoana are o slabiciune pe o parte a corpului sau are o vorbire incoerenta nu inseamna neaparat ca a suferit un accident vascular cerebral. Exista multe alte boli care pot sa fie responsabile de acelesi simptome: tumorile cerebrale, abcesul cerebral, meningita sau encefalita, supradoza de medicamente, dezechilibrul de sodiu, calciu sau de glucoza in organism.
Personalul medical va incepe monitorizarea semnelor vitale ale pacientului, va recolta probe de sange si va face o electrocardiograma.

Tomografia computerizata este des folosita pentru a determina cauza unui accident vascular.
Rezonanta magnetica. Imaginile obtinute prin rezonanta magnetica sunt mai detaliate decat cele obtinute prin tomografie computerizata dar aceasta metoda nu este prima folosita pentru a pune un diagnostic. In timp ce o scanare prin TC poate fi facuta in cateva minute, o scanare prin RM poate dura mai mult de o ora. O RM poate fi efectuata mai tarziu daca sunt necesare detalii suplimentare pentru a decide medicamentatia. Persoanele cu anumite dispozitive medicale (stimulatoare cardiace) nu pot fi supuse la campuri magnetice puternice. (RM)

Angiografia este un alt test care este utilizat pentru vizualizarea vaselor sanguine. Un cateter lung se introduce intr-o artera si se injecteaza colorant simultan cu expunerea la raze X pentru vizualizare. Cu toate ca o astfel de procedura ofera cele mai detaliate imagini ale anatomiei vaselor de sange, ea este o procedura invaziva si este folosita numai atunci cand este absolut necesar. De exemplu o angiografie se face dupa o hemoragie, atunci cand sursa exacta a sangerarii trebuie identificata. De asemenea este folosita pentru a evalua starea exacta a arterei carotide atunci cand este necesara o interventie chirurgicala pentru a o debloca.

Explorarea cu ultrasunete Doppler. Este o metoda noninvaziva care foloseste ultrasunetele pentru a determina anumite ingustari si scaderi ale fluxului sanguin.

Testele de inima. Anumite teste pentru evaluarea functiei cardiace sunt deseori efectuate la pacientii cu accident vascular pentru a cauta sursa emboliei. O ecocardiograma este un test care permite vizualizarea camerelor inimii.

Analizele de sange. Analizele de sange cum ar fi rata de sedimentare sau masurarea anumitor proteine trebuiesc facute pentru a cauta semne de inflamare. Anumite proteine din sange care pot creste riscul de accident vascular cerebral sunt masurate. Aceste teste sunt facute pentru a identifica cauzele care pot fi tratate sau prentru a ajuta la prevenirea altor leziuni.


TRATAMENT


Tratamentul prompt al accidentului vascular cerebral si al problemelor medicale asociate cu acesta, cum ar fi tensiunea arteriala crescuta si presiunea intracraniana crescuta, poate minimaliza lezarea creierului si poate imbunatati sansele de supravietuire. Inceperea unui program de reabilitare cat mai curand posibil dupa un AVC creste sansele de recuperare a unora din abilitatile care au fost pierdute.

Accidentul vascular cerebral ischemic

Tratamentul de urgenta in cazul unui accident vascular cerebral ischemic depinde de localizarea si de cauza formarii cheagului. Se vor lua masuri pentru stabilizarea semnelor vitale, folosindu-se inclusiv medicamente.
Daca AVC este diagnosticat in primele 3 ore de la debutul simptomelor, se administreaza medicamente pentru dizolvarea chegurilor, numite activator tisular de plasminogen (t-PA), care ar putea creste sansele de supravietuire si de recuperare. Totusi, t-PA nu se poate administrata in siguranta la orice pacient. In cazul in care accidentul vascular cerebral este hemoragic, utilizarea de t-PA este periculoasa. Alegerea optiunii de a utiliza sau nu t-PA trebuie evaluata rapid in camera de garda.
Se poate administra de asemenea aspirina, singura sau in asociere cu un alt medicament antiagregant plachetar. Totusi, aspirina nu se recomanda in urmatoarele 24 ore dupa administrarea de t-PA. Se pot da si alte medicamente: pentru controlarea nivelurilor sanguine ale glucozei (glicemiei), pentru febra sau pentru convulsii. In general, tensiunea arteriala crescuta nu va fi tratata imediat decat daca tensiunea sistolica este mai mare de 220 milimetri coloana de mercur (mm Hg) si cea diastolica este peste 120 mm Hg (220 cu 120).

Accidentul vascular cerebral hemoragic

Tratamentul initial pentru accidentul vascular cerebral hemoragic este dificil. Se fac eforturi pentru controlarea sangerarii, pentru scaderea presiunii intracraniene si pentru stabilizarea semnelor vitale, in special a tensiunii arteriale.
Exista cateva medicamente care se administreaza in AVC hemoragic. In unele cazuri, se pot da medicamente pentru controlarea tensiunii arteriale, scaderea tumefierii cerebrale, a nivelului glicemiei, febrei sau convulsiilor. Se monitorizeaza indeaproape semnele de crestere a presiunii intracraniene, precum nelinistea psihomotorie, confuzia, dificultatea de a efectua comenzile si durerea de cap. Alte masuri pot fi luate pentru ameliorarea eforturilor provocate de tusea excesiva, de varsaturi, de ridicarea din pat, de schimbarea pozitiei sau de eliminarea scaunelor.
De regula nu se recomanda interventii chirurgicale pentru controlarea sangerarii usoare sau moderate. Totusi, daca a avut loc o sangerare in cantitate mare si daca starea generala a persoanei se inrautateste rapid, poate fi nevoie de o operatie cu scopul indepartarii sangelui care s-a acumulat in creier si a scaderii presiunii intracraniene
In cazul in care sangerarea se datoreaza rupturii unui anevrism, se face o interventie chirurgicala pentru a se repara anevrismul. Repararea poate include:
- folosirea unui clip de metal pentru clamparea anevrismului, cu scopul prevenirii unei noi resangerari
- embolizarea endovasculara, o procedura care consta in insertia unui mic "coil" in interiorul anevrismului care sa-l blocheze.
Decizia de efectuare sau nu a acestor interventii chirurgicale depinde de localizarea anevrismului si de starea generala a persoanei respective dupa accidentul vascular cerebral.

Tratament de intretinere

Dupa ce s-a administrat tratamentul de urgenta si dupa ce starea generala a pacientului s-a stabilizat, tratamentul are ca scop recuperarea si prevenirea aparitiei unui alt accident vascular cerebral. Este importanta controlarea factorilor de risc pentru AVC precum tensiunea arteriala crescuta, fibrilatia atriala, nivelul crescut al colesterolului sau diabetul.
Se poate recomanda administrarea de aspirina sau alt medicament antiagregant plachetar. In cazul unui accident vascular cerebral ischemic (cauzat de un cheag sanguin), poate fi nevoie de anticoagulante pentru a se preveni un alt AVC. Poate fi nevoie de asemenea de medicamente precum statine, pentru scaderea colesterolului sau de medicamente pentru controlarea tensiunii arteriale.
Medicamentele care scad tensiunea arteriala includ:
- inhibitori ai enzimei de conversie ai angiotensinei (IEC)
- blocanti ai receptorilor angiotensinei II
- betablocante
- diuretice
- blocanti ai canalelor de calciu.
De asemenea se poate recomanda o endarterectomie chirurgicala carotidiana cu scopul indepartarii placii de aterom formate in arterele carotidiene.
O procedura relativ noua care consta in motarea de stenturi in artera carotida este o alta optiune pentru persoanele care au un risc crescut de AVC. Aceasta procedura seamana mult cu angioplastia, care este folosita frecvent pentru deschiderea arterelor inimii (coronarele) care sunt blocate. In timpul acestei proceduri, un chirurg de chirurgie vasculara insera un tub de metal numit "stent" in interiorul arterei carotide, cu scopul cresterii fluxului sanguin in ariile blocate de placa de aterom. Chirurgul poate folosi un stent in asociere cu medicamente, pentru a preveni blocarea ulterioara a carotidei.
Reabilitarea agresiva precoce poate permite recuperarea partiala a functionarii normale. Reabilitarea se va centra pe abilitatile fizice care au fost pierdute, bazandu-se pe starea generala de sanatate de dinainte de accidentul vascular cerebral si pe capacitatea pacientului de a indeplini sarcinile. Reabilitarea incepe cu planificarea activitatii cotidiene, precum mesele, dusurile si imbracarea.
Modificarea stilului de viata poate fi de asemenea o parte importanta a tratamentului de intretinere, avand ca scop reducerea riscului de aparitie a unui nou accident vascular cerebral. Este importanta efectuarea de exercitii fizice atat cat este posibil, respectarea unei diete echilibrate, renuntarea la fumat. Se poate recomanda o dieta speciala care sa ajute la scaderea tensiunii arteriale sau la scaderea colesterolului. Aceste diete recomanda consumarea alimentelor cu continut scazut in grasimi (mai ales grasimi saturate) si contin mai multe cereale, fructe, legume si produse lactate sarace in grasimi.

Antiagregante plachetare

Antiagregantele plachetare diminua coagularea, prin prevenirea aglutinarii celor mai mici celule din sange (trombocitele) si astfel a formarii de cheaguri de sange. Antiagregantele plachetare sunt:
- aspirina in asociere cu dipiridamolul cu eliberare prelungita (Aggrenox) se foloseste pentru prevenirea accidentului vascular cerebral ischemic. Studii recente arata ca acest medicament alcatuit din combinarea celor doua este o alternativa sigura si mai eficienta decat aspirina singura
- aspirina este un antiagregant utilizat adesea in cazul primului AIT sau AVC ischemic sau in cazul existentei aterosclerozei. Se recomanda consultarea doctorului inainte de inceperea administrarii de aspirina
- ticlopidina sau clopidogrel pot fi utilizate daca a existat un AIT sau un AVC ischemic si pacientul nu poate lua aspirina.

Anticoagulante

Anticoagulantele (warfarina si heparina) sunt utilizate adesea in locul sau in asociere cu antiagregante plachetare, cum ar fi aspirina sau clopidogrelul. Anticoagulatele se recomanda la persoanele care au riscul de a face un accident vascular cerebral deoarece au avut sau au:
- ritm cardiac anormal, adica aritmie cardiaca (ex. fibrilatie atriala)
- infarct miocardic, in cazul in care in inima este un cheag sanguin
- insuficienta cardiaca
- valve cardiace anormale sau artificiale.
In caz de tensiune arteriala crescuta se pot recomanda medicamente pentru scaderea ei. Acestea sunt:
- inhibitori ai enzimei de conversie ai angiotensinei (IEC)
- blocanti ai receptorilor angiotensinei II
- beta-blocanti
- diuretice
- blocanti ai canalelor de calciu.
Dupa un accident vascular cerebral se pot prescrie medicamente pentru depresie si pentru durere.

Tratament chirurgical

In cazul in care se ia in considerare o interventie chirurgicala dupa un accident vascular cerebral, factorii majori de decizie sunt varsta, starea de sanatate generala de dinainte de eveniment si starea de sanatate actuala. Chirurgia nu este recomandata ca parte a tratamentului initial sau a celui de urgenta a unui AVC.
Medicul chirurgul poate efectua:
- endarterectomie carotidiana. Aceasta este o interventie chirurgicala care consta in indepartarea placii de aterom formata pe peretii arterelor carotide la persoanele care au ingustare moderata sau severa a arterelor carotide. Aceasta interventie poate ajuta la prevenirea altor accidente vasculare cerebrale
- interventie chirurgicala pentru drenarea sau indepartarea sangelui din interiorul sau din jurul creierului, sangerare cauzata de ruperea unui vas sanguin (AVC hemoragic)
- interventie chirurgicala (embolizare endovasculara) pentru repararea unui anevrism cerebral care a cauzat accidentul vascular cerebral hemoragic. Se introduce un mic carlig in interiorul anevrismului ca sa il blocheze. Daca aceasta interventie chirurgicala se poate face sau nu depinde de localizarea anevrismului, de marimea lui si de starea de sanatate a pacientului (daca poate suporta aceasta procedura terapeutica)
- interventie chirurgicala pentru repararea vaselor sanguine anormal formate (adica malformatiile arteriovenoase) care au cauzat sangerarea in creier. O malformatie arteriovenoasa este o afectiune congenitala care formeaza o retea anormala a vaselor sanguine din creier sau din maduva spinarii. Peretii vasculari ai unei malformatii arteriovenoase pot deveni mai subtiri si se pot fisura sau rupe.
Comments
Comentariu nou Cautare
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Web:
Titlu:
UBB:
[b] [i] [u] [url] [quote] [code] [img] 
 
 
:angry::0:confused::cheer:B):evil::silly::dry::lol::kiss::D:pinch:
:(:shock::X:side::):P:unsure::woohoo::huh::whistle:;):s
:!::?::idea::arrow:
 

3.25 Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 
 

Cautare